Parcurile din Bucuresti risca sa se transforme in balciuri: ALPAB vrea sa le umple cu 80 de rulote si chioscuri

Parcurile din Bucuresti ar urma sa gazduiasca, incepand de luna viitoare, peste 80 de rulote si chioscuri in care sa se vanda racoritoare si porumb fiert. Administratia Lacuri, Parcuri si Agrement Bucuresti (ALPAB) a demarat, in surdina, o licitatie publica pentru inchirierea a 82 de suprafete de teren catre comercianti care sa-si aduca si sa-si instaleze in parcurile Cismigiu, Herastrau, Carol sau Tineretului rulote si foisoare din care sa vanda “gogosi, porumb fiert, inghetata si sucuri fresh” si, respectiv, “biscuiti, sucuri, ciocolata, floricele, vata de zahar”.
Spunem ca licitatia a fost demarata in surdina pentru ca anuntul nu a fost publicat in SEAP, asa cum ar fi fost normal, ci intr-un numar al Jurnalului National din urma cu cateva zile. Centrul de Investigatii Media este in posesia “documentatiei de licitatie publica cu ofertare in plic inchis privind inchirierea spatiilor aflate in proprietatea publica a Municipiului Bucuresti si administrate direct de ALPAB” si va prezinta, in anexa, cateva fragmente relevante din cuprinsul acesteia.
Astfel, cele 82 de parcele de teren disponibile la inchiriere pentru comerciantii interesati au suprafete cuprinse intre sapte si 30 de metri patratisi se afla in parcurile Herastrau Vechi, Herastrau Nou, Cismigiu, Carol, Floreasca, Circului, Izvor, Miorita, Tineretului si Unirii. Majoritatea spatiilor disponibile sunt cele de sapte si noua metri patrati, destinate amplasarii de rulote si, respectiv, foisoare. Exista insa si cateva parcele de 18 metri patrati, destinate “agrementului”, respectiv centrelor de inchiriat biciclete, biciclete electrice sau karturi, dar si una de 30 de metri patrati care va reveni unui antreprenor care va aduce acolo trambuline pentru copii. Pretul minim asteptat de municipalitate drept chirie pentru aceste suprafete este de cel mult 20 de euro pe metrul patrat, insa castigatoare va fi desemnata oferta cea mai avantajoasa. Comerciantii care au deja afaceri in parcuri estimeaza insa ca aceasta poate ajunge la cel putin doua sute de euro metrul patrat.
Aparent nu este nimic in neregula cu intentia ALPAB, insa detaliile lasa loc de interpretari. Desi, la o prima privire, semnaturile de pe documente par facute in bataie de joc: directorul ALPAB, Bogdan Peter Tanase, semneaza parca in gluma, iar cea care a intocmit documentatia de licitatie, sefa serviciului de urmarire contracte din institutie, Adriana Voiculescu, este semnata “cu bara”.
O prima problema este ca ofertantii castigatori nu au constrangeri foarte clare in privinta echipamentelor pe care le pot instala acolo. La rulote, de exemplu, singurul criteriu este sa fie bej, iar foisoarele trebuie sa fie dreptunghiulare, cu baza de doi metri pe trei metri si jumatate, fara fundatie, cu structura si panourile laterale de culoarea lemnului de nuc si acoperis de culoare verde. Este asadar destul de greu de crezut ca va exista o abordare unitara a acestor rulote si foisoare.
Comerciantii interesati sunt nemultumiti si de faptul ca ALPAB le inchiriaza o suprafata de teren, cerandu-le apoi sa obtina autorizatii de functionare si sa se branseze la utilitati pe cont propriu. Aparent, aceasta este o cerinta imposibil de indeplinit. Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului de Urbanism General, aprobat prin Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 269 din 21 decembrie 2000, interzice categoric amplasarea de constructii provizorii in parcurile care sint monumente istorice, iar in celelalte exista reguli si aprobari “cu nemiluita”, potrivit unui proprietar de astfel de chiosc, in lipsa carora functionarea este, practic, imposibila.
Merita amintit faptul ca, in urma cu cativa ani, cand ALPAB a hotarat sa infiinteze mai multe astfel de puncte de vanzare in parcuri, autorizarea lor a durat in jur de doi ani. Adica o institutie a municipalitatii a avut nevoie de aproape doi ani pentru a-si lua avizele pentru propriile spatii din parcuri de la reprezentantii municipalitatii.
O alta problema a acestei licitatii este ca ea se face fara aprobarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti, institutie sub autoritatea careia ALPAB functioneaza.
O alta problema din contractul-tip ce urmeaza a fi incheiata de castigatorii licitatiei pentru fiecare parcela de teren in parte cu ALPAB este o clauza potrivit careia, dupa un an, atunci cand expira intelegerea initiala, pentru orice prelungire titularul de contract trebuie sa fie de acord cu orice majorare de pret stabilita arbitrar de proprietar, adica de municipalitate. Clauza ii obliga practic pe castigatori sa fie de acord cu modificarea chiriei “in situatia in care locatorul considera necesar sau cadrul legislativ o impune” pentru a-si putea pastra, dupa primul an, afacerea din parc.
In Bucuresti exista o adevarata casta a celor care au puncte de vanzare in parcurile din Bucuresti. Cei cativa pe care Centrul de Investigatii Media i-a contactat pentru a-i intreba despre initiativa ALPAB s-au declarat contrariati de intentia institutiei din subordinea municipalitatii. Tuturor le miroase a “blat”, insa nimeni nu stie sa spuna cine va fi beneficiarul. Unii dintre ei au opinat ca intentia ALPAB este doar aceea de a-i pacali pe potentialii investitori pentru a le lua banii pe caietele de sarcini si a le da apoi cu chirie niste suprafete de teren pe care nu vor putea niciodata sa instaleze rulote sau foisoare, in lipsa autorizatiilor care, cel putin in unele cazuri, ar fi imposibil de obtinut.
O alta varianta este aceea ca se pregateste o afacere “cu dedicatie” pentru cineva care se pregateste de mai multe luni. In argumentarea acestei ipoteze, comerciantii indica o serie de conditii “absurde” impuse participantilor la licitatie, precum aceea de a nu fi avut, in 2012, nicio zi de intarziere la plata chiriei pentru spatii pe care deja le opereaza. “Cred ca nu e niciunul dintre noi care sa nu fi intarziat macar o zi cu chiria. Se poate intampla oricui. Ei bine, chiar daca acum sintem la zi, chiar daca pentru acea intarziere de o zi, doua, trei, cinci am platit penalitatile si apoi am intrat din nou in deplina legalitate, acum nu putem participa pentru ca aparem ca am avut intarzieri catre ALPAB. Nu vi se pare suspect?”, a intrebat unul dintre cei chestionati.
In cursul zilei de luni am incercat sa contactam telefonic secretariatul ALPAB, insa nu am reusit sa prindem desi am sunat mai multe ore. Liniile de telefon de pe site-ul institutiei sunau ocupat, chiar si dupa ora 18.00.
O dovada ca aceasta licitatie nu este tocmai in regula este scandalul-monstru care s-a petrecut saptamana trecuta la sediul ALPAB, unde au venit zeci de comercianti interesati de caietele de sarcini. Cu totii erau extrem de grabiti, avand in vedere termenele extrem de stranse ale procedurii de atribuire: anuntul a aparut in 12 aprilie, doritorii avand asadar la dispozitie doar doua saptamani pentru a-si pune in ordine zecile de documente cerute si pentru a-si cumpara caietele de sarcini pentru fiecare dintre loturile care ii intereseaza.
Surse apropiate municipalitatii au declarat pentru Centrul de Investigatii Media ca saptamana trecuta intr-o singura zi s-au vandut cel putin 300 de astfel de caiete de sarcini.
Ofertele depuse in plic inchis in cadrul acestei licitatii vor fi deschise vineri la ora 13.00 la sediul ALPAB. Documentele privind licitatia nu se regasesc nici pe site-ul Primariei Generale, nici in lista de proiecte de hotarari ale CGMB supuse dezbaterii publice si nici pe site-ul ALPAB.

Autor: Mihai Caldararu